April 23, 2019, 07:24:18

Author Topic: Simfonia Lalelor Pitesti 2011-2019  (Read 3730 times)

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Offline StO

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Posts: 4720
  • Karma: +2010/-0
    • http://electronicaupit-t223.ro
Simfonia lalelelor, editie jubiliara - 40 - Pitesti, 21-23 apr 2017
« Reply #14 on: April 21, 2017, 13:40:15 »
 





Click pe imagine pentru
Tur virtual 360 de grade in laboratorul TV, SV, SME, MET (T223) - Universitatea din Pitesti



 






Simfonia lalelelor - Pitesti 2017 - Editia aniversara - 40





2017

Pitesti

Simfonia lalelelor (21apr-23apr)













 






















« Last Edit: April 24, 2017, 13:45:42 by StO »

Dragomir

  • Guest
Re: Simfonia lalelelor - Pitesti
« Reply #15 on: April 21, 2017, 23:09:30 »
Poze Simfonia Lalelor, 21 Aprilie 2017









































« Last Edit: May 24, 2017, 13:43:59 by StO »

Offline StO

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Posts: 4720
  • Karma: +2010/-0
    • http://electronicaupit-t223.ro
Simfonia lalelelor - Pitesti 2017 a 40 a editie
« Reply #16 on: April 24, 2017, 09:02:03 »
















Offline StO

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Posts: 4720
  • Karma: +2010/-0
    • http://electronicaupit-t223.ro
Simfonia lalelelor - Pitesti, 20-22 aprilie 2018
« Reply #17 on: April 20, 2018, 19:14:56 »
























































« Last Edit: April 20, 2018, 20:30:13 by StO »

Offline StO

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Posts: 4720
  • Karma: +2010/-0
    • http://electronicaupit-t223.ro
Simfonia Lalelor Pitesti 2019
« Reply #18 on: April 12, 2019, 13:25:13 »




Simfonia Lalelelor 2019

Program Simfonia Lalelelor, ediția 2019
Primăria Pitești a dat publicității programul celei de-a 42-a ediții a Simfoniei Lalelelor, ce se va desfășura în perioada 12-14 aprilie 2019.
 
Joi, 11 aprilie 2019
 
ora 19,00- Concert simfonic susținut de Filarmonica Pitești
      Dirijor:   Christian Câșleanu
      Solistă:   Sînziana Mircea (pian)
                                   Program:
 Cl. Debussy- Prelude a l'apres midi d'un faune
 R. Schumann - Concertul de pian în La minor
 A. Dvorak - Simfonia nr. 3 în Mi bemol major
              Filarmonica Piteşti
 
Vineri, 12 aprilie 2019
ora 10,00 - Primirea invitaţilor -  Primăria Municipiului Piteşti
ora 10,30 - Parada Tinerilor – Parada Florilor
   traseu:  Primăria Municipiului Piteşti – Complex Expoziţional Casa Cărţii
ora 12,00 - Deschiderea oficială a ,,Simfoniei Lalelelor"
   Complexul  Expoziţional Casa Cărţii
   ora 19,00  - Concert cameral „Pianul călător”, ediția a VIII-a . Turneu extraordinar al pianistului Horia Mihail
    Program:
Johannes Brahms - 16 Valsuri, op. 39
Antonin Dvořák - 4 Valsuri, op. 54
Frédéric Chopin - 2 Valsuri, op. 69
Maurice Ravel - Valses nobles et sentimentale
Claude Debussy - Valse Romantique
 Filarmonica Piteşti
ora 21,00 - Spectacol de sunet şi lumini al fântânii muzicale -    Piaţa Primăriei Municipiului Piteşti
                     
Sâmbătă, 13 aprilie 2019
 ora 10,00 - Crosul Lalelelor
  Parcul ,,Lunca Argeșului”           
ora 11,00  - Vizionare proiectie stiintifica - Planetariu  - Muzeul Județean Argeș
 ora 17,30 - Spectacol organizat cu prilejul Simfoniei Lalelelor - Piaţa Primăriei Municipiului Piteşti                     
Ora 17,30 – Spectacol folcloric susţinut de:
  •  Claudia Șerbănescu
  •  George Popescu
  •  Diandra Popaiacu
  •  Alin Gabriel Matei
  • Rodica Oprican
  • Violeta Dincă
  • Grupul Vocal ,,Zavaidoc”
     Invitate speciale:   Marcela Fota, Ileana Lăceanu
Ora 18,00 – Filmul ,,Bohemian Rhapsody” -  Cinematograful „București”
Ora 20,00 – LORA
 Ora 21,00 – ZDOB ȘI ZDUB
ora 22,00 - Foc de artificii -  Piaţa Primăriei Municipiului Piteşti
ora 22,15 - Spectacol de sunet şi lumini al fântânii muzicale - Piaţa Primăriei Municipiului Piteşti
Duminică, 14 aprilie 2019
ora 11,00 - Proiectie de film pentru copii - „ Proiectul Florida” (SUA) - Cinematograful „București”
  ora 18,00 - Filmul românesc „Oh, Ramona” -  Cinematograful „București”
Joi, 18 aprilie 2019
ora 11,00 - Simpozion Ştiinţific International ,,Tendinţe Actuale în Știinţele  Naturii" - Universitatea din Piteşti - Facultatea de Ştiinţe
 ora 19,00 - Concert simfonic al Filarmonicii Pitești - Dirijoare: Silvia Olivero Anarte (Spania), Solistă: Ștefania Radulescu (soprană)
                                   Program:
      G. Puccini – Crisantemi
      R. Schumann – Simfonia nr. 1, „Primăvara”
      C. Debussy –Printempes
      P.I. Ceaikovski – Valsul florilor
      J. Strauss – Valsul Voci de primăvară
Filarmonica Piteşti
















« Last Edit: April 13, 2019, 18:05:20 by StO »

Offline StO

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Posts: 4720
  • Karma: +2010/-0
    • http://electronicaupit-t223.ro
Istoria Simfoniei Lalelor Pitesti
« Reply #19 on: April 12, 2019, 13:35:11 »


Istoria Simfoniei Lalelor Pitesti

https://simfonialalelelor-pitesti.ro/istoria-simfoniei/











Articol redactat de MIRCEA PUNGOCI

27 noiembrie 1972 – o zi mohortă de toamnă n care la Piteşti s-au adus, spre a fi plantaţi n centrul oraşului, 3.000 de bulbi de lalele şi 100 de zambile. Aceştia proveneau de la un floricultor amator, Weill Alois, din Arad, şi de la piaţa de flori din Oradea.

Nimeni nu s-a gândit atunci că acea zi va însemna pentru Piteşti un destin, acela de a deveni n scurt timp un oraş al florilor, căruia de nenumărate ori i s-a spus Olanda Romniei.

In primăvara anului 1973 aceştia au înflorit spre surprinderea şi bucuria locuitorilor. Acesta a fost debutul floricultorilor şi peisagiştilor piteşteni privind cultura florilor bulboase n zonele verzi. Achiziţionarea de bulbi şi bulbili a continuat şi n următorii ani, 1975-1976, ajungându-se la un număr de 58.000 lalele, 1.000 narcise, 1.000 muscari, 100 crocus şi 250 zambile. Furnizori au fost Laboratorul de Floricultură Eforie Nord din cadrul Staţiunii de Cercetări pentru Pomicultură Constanţa, întreprinderea de Sere Codlea, Ferma anexă Băneasa – Bucureşti a CC al PR şi acelaşi floricultor din Arad. S-a reuşit a se planta o colecţie de lalele provenită de la Eforie Nord cuprinzând 58 de soiuri din toate grupele floricole n aşa fel ca înflorirea lor să înceapă la 20 martie şi să se termine n jurul datei de 20 mai. Ea a fost amplasată pe strada Victoriei, n partea de est a catedralei „Sf. Gheorghe”, lingă Florăria „Fortuna”, fiind ulterior mutată lingă Teatrul „Al. Davila”.

Colecţia alcătuită pe principiile arhitecturii peisagere a fost o mare reuşită prin armonia figurilor geometrice, cromatică, succesiunea perioadelor de înflorire şi combinaţia lalelelor cu elemente de fundal ca miozotis, pansele şi bănuţei.

In primăvara anului 1977 s-a realizat cea mai frumoasă cultură de lalele, narcise, zambile, crocus şi muscari, ceea ce i-a determinat pe conducătorii Administraţiei Publice Locale şi pe specialiştii peisagişti – floricultori să se preocupe n continuare de extinderea acestor flori n zonele verzi ale municipiului Piteşti.

In aceeaşi perioadă s-a desfăşurat n sala sporturilor din oraş o consfătuire cu toţi oficialii judeţului de la nivel judeţean până la nivel comunal. Au participat mii de deputaţi din tot judeţul Argeş. Cum era obiceiul timpului, au fost invitaţi toţi conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor judeţene, printre care şi directorul Trustului Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti, dr. ing. Ilarie Isac. Proaspăt locuitor al Piteştiului, sosit n primăvara aceluiaşi an pentru a prelua funcţia amintită, domnul Ilarie Isac a fost profund impresionat de explozia florală de lumină şi culoare din centrul oraşului, de ineditul ei şi s-a gândit că realizarea edililor de aici trebuie aflată de toată ţara. Participând neimplicit la consfătuire, s-a gândit la o posibilă expoziţie de flori căruia i-a dat un nume, „Simfonia lalelelor”.

Pornind de la aceasta, ideea respectivă a fost împărtăşită şi preluată cu entuziasm de grupul de tehnicieni şi ingineri ai spaţiilor verzi din Piteşti, Pacea Gheorghe, Popa Alexandru şi Pungogi Mircea care, ajutaţi şi sprijiniţi puternic de organele administraţiei primăriei şi anume Valeriu Nicolescu, primar al municipiului Piteşti, Petre Popa, vicepreşedinte al municipiului, şi Nicolae Ernst, arhitecul-şef al oraşului, au pus bazele manifestării „Simfoniei lalelelor”.

In toamna aceluiaşi an s-au mai cumpărat 16.000 de bulbi de lalele şi 3.000 narcise de la Laboratorul de Floricultură Eforie Nord. La începutul anului 1978 s-a hotărât de către factorii decizionali ai primăriei ca prima ediţie a acestei manifestări să aibă loc n primăvară şi să cuprindă o expoziţie naţională de flori şi un simpozion pe tema „Integrarea florilor n viaţa oamenilor”. Era o idee temerară dat fiind că o asemenea expoziţie de mare anvergură nu se mai organizase din 1967 la Timişoara.

A venit primăvara şi n martie-aprilie brânduşele, zambilele, narcisele, muscariile şi lalelele au înflorit luminând prin cromatica şi gingăşia lor centrul oraşului, prefigurând o simfonie a culorii şi a bunului gust – „Simfonia lalelelor”. Aceasta a fost atmosfera primei ediţii a expoziţiei naţionale de flori, plante de apartament şi aranjamente florale, care avea să devină tradiţională, întinzându-se pe parcursul a 30 de ani, ducând faima Piteştiului n toată ţara şi n afara ei.

Iată ce-şi amintesc despre geneza acestei manifestări părinţii ei spirituali.

Ing. Gheorghe Popa, fost inginer şef al Administraţiei Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti (1966-1979):

„mi amintesc cu deosebită plăcere de începuturile festivităţii Simfoniei lalelelor. Eram pe atunci responsabil cu problemele tehnice ale acţiunilor de înfrumuseţare a municipiului Piteşti. Această festivitate, devenită tradiţională, a pornit de la ideea că Piteştiul trebuie să aibă un specific aparte faţă de alte oraşe, n ce priveşte aspectul urban, mai ales că era o localitate n plină dezvoltare. Apoi piteştenii, când pentru prima dată au admirat întinsele rabate de lalele, au început să dorească, să prindă gustul frumosului, să-şi dezvolte simţul estetic, care există n fiecare om, însă care trebuie trezit de către organele abilitate prin înfrumuseţarea mediului locuit. Propunerea specialiştilor n materie a fost bine primită de către conducerea primăriei din acea vreme, care a înţeles însemnătatea acestei acţiuni şi a sprijinit-o cu prisosinţă. Primele diţii au avut un succes răsunător n toată ţara, mai ales că au participat cu exponate peste 30 de oraşe. Marile localităţi din ţară au luat exemplu de la noi şi au început să organizeze asemenea festivităţi, bineînţeles cu specific propriu fiecărui oraş”.

Prof. dr. Petre Popa, istoric, ex viceprimar al municipiului Piteşti (1968-1979): „O tempora!”

„La începutul anului 1978 n cunoscuta aşezare de la confluenţa Argeşului şi Râului Doamnei s-au consemnat două momente importante, respectiv împlinirea unui deceniu de când oraşul devenise municipiu, precum şi demararea sistemului de acţiuni consacrate sărbătoririi, la 20 mai 1988, a şase secole AB URBE CONDITA PITEŞTI. Ne aflam, de altfel, atunci, într-o ipostază favorabilă: erau definitivate marile platforme industriale, principalele instituţii social-culturale şi cartiere şi etalau stabilitatea, zona centrală devenise, prin originalitatea ei, confortabilă şi atrăgătoare, municipalitatea primise pentru unele componente ale vieţii cotidiene, mai multe distincţii naţionale, se înfiripau relaţii de prietenie cu alte oraşe din Europa şi din Asia.

Cetăţenii, având concursul Administraţiei Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor depuneau eforturi n scopul amenajării sau conservării zonelor verzi şi de agrement, ceea ce a favorizat aclimatizarea, inclusiv la Piteşti, a mii de lalele, magnolii, trandafiri, tei, arbuşti ornamentali. n acest amplu context, devenise oportună inserarea unei iniţiative care să confere un plus de personalitate municipiului Piteşti. Au fost avansate mai multe sugestii. încă de la început s-a convenit ca o asemenea manifestare să devină tradiţională şi să poarte, pe t posibil, pecetea unui original liant natre economie, urbanism şi artă. Aşa s-a ajuns la hotărârea forurilor municipale, dublată de oferta unor colaboratori pricepuţi, entuziaşti, dezinteresaţi, de a se organiza, n premieră naţională, la Piteşti, n mai 1978, expoziţia florală SIMFONIA LALELELOR, ediţia I. Iniţiativa de atunci s-a bucurat de o selectă participare a mai multor unităţi specializate din ţară, precum şi de aprobări elogioase, iar afluenţa vizitatorilor a depăşit cele mai optimiste prognozări ale organizatorilor. Mă bucură faptul că iniţiativa din acea primăvară s-a transformat într-o simfonie perenă şi nu una efemeră.

Retrospectiva celor douăzeci de ediţii (1998-n.n.) se regăseşte acum, n mod fericit, pe lângă marea simfonie, n numeroase alte variaţiuni pe aceeaşi temă: filme documentare, expoziţii de pictură, de fotografii şi de filatelie, seturi de diapozitive şi de cărţi poştale ilustrate, creaţii muzicale, spectacole şi concursuri artistice, reuniuni ştiinţifice de specialitate, ample relatări de presă, radio şi televiziune, multiple aranjamente florale n diferite localităţi din ţară, participări la manifestări de gen n străinătate.”

Alexandru Popa, fost director al Administraţiei Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti (1970-1990):

„n ziua de 5 noiembrie 1976, n holul Sălii Palatului din Bucureşti a avut loc o expoziţie de flori şi aranjamente florale interioare, cu vânzare, organizată de întreprinderea de Sere Codlea cu participarea magazinelor proprii şi a staţiunilor de cercetări Băneasa şi Cluj.

Vizitând expoziţia, m-am gândit dacă şi unitatea pe care o conduc poate organiza ceva asemănător. Ideea m-a urmărit şi peste 2 ani, într-o conjunctură favorabilă, datorită unui primar receptiv şi iubitor de frumos, a colectivului cu care lucram şi a Trustului Pomiculturii Piteşti s-a materializat n ediţia I cu numele Simfonia lalelelor. Ediţiile următoare au avut girul autorităţii Comisiei Centrale de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisageră şi a preşedintelui acesteia, prof. dr. Ion Ceauşescu”.

Arh. Nicolae Ernst, fost arhitect-şef al Primăriei municipiului Piteşti (1977-1993).

„Lucrând n cadrul Primăriei municipiului Piteşti, am avut marea satisfacţie de a mă ocupa de arhitectura spaţiilor libere necosntruite. A fost un spirit de îngrijire a oraşului, n perioada n care prin demolările masive râmneau zone întregi ale oraşului, terenuri virane. n aceste condiţii, municipalitatea a trebuit să amenajeze vaste zone verzi şi accesele n municipiu (zona Prundu, Craiovei, Podul Viilor etc.) a fost o perioadă de muncă şi entuziasm. Oraşul a început să fie iubit de toţi locuitorii. Cei care au contribuit la înfăptuirea acestor lucruri merită mulţumirea noastră.”

Valeriu Nicolescu, fost primar al municipiului Piteşti (octombrie 1974 – aprilie 1982). Extrase din cuvântul de deschidere la ediţia I:

„Organizarea unei asemenea manifestări apreciem că va avea cu siguranţă o influenţă determinantă n dezvoltarea la oameni a dragostei şi respectului faţă de flori, de pomi, de spaţii verzi, de natură n general şi va forma la aceştia un simţ de răspundere şi al grijii faţă de frumos. De altfel, cultivarea de lalele pe scară mai largă n Piteşti alături de celelalte soiuri de flori au arătat până acum că dacă oamenilor li se arată ce este frumos ei ştiu să-l respecte. Şi o spun chiar dacă mi se va reproşa lipsa de modestie, ea expunerea pe teren a unor covoare de lalele dintr-o largă paletă de culori şi nuanţe a făcut din centrul oraşului Piteşti o admirabilă şi odihnitoare explanadă de plimbare a oamenilor care a întrunit aprecieri din cele mai elogioase din partea atât a localnicilor, cat şi a oaspeţilor. Iată deci, cred că organizarea primei ediţii a Simfoniei lalelelor la Piteşti va mobiliza toţi factorii cu răspundere n horticultura ţării n dezvoltarea cultului faţă de flori, de spaţii verzi, de pomi, in înfrumuseţarea vieţii spirituale a oamenilor. Larga participare la această ediţie inaugurală confirmă acest lucru. Sunt mândru că această iniţiativă a revenit pentru prima dată n ţară municipiului Piteşti. Cred că se va bucura de sprijinul tuturor”.

Dr. ing. Ilarie Isac, cercetător principal la I.C.P.P. Mărăcineni-Piteşti, fost director al Trustului Pomiculturii (1977-1981 şi 1986-1990).

„1 martie 1977. Lua fiinţă la Mărăcineni-Piteşti un organism naţional pentru coordonarea activităţii din pomicultura românească – Trustul pomiculturii, instituţie constituită din integrarea Direcţiei de Pomicultură din Ministerul Agriculturii cu Institutul de Cercetări Pomicole de la Mărăcineni. Drept diriguitor al acestui organism (pe care l-am conceput şi cu multe zbateri am reuşit să-l clădim n Argeş) n primăvara 1977 am devenit, împreună cu întreaga familie, cetăţean al Piteştiului.

Din tumultul Bucureştiului, bulversat total după cutremurul din 4 martie, aerul Piteştiului a însemnat pentru mine o adevărată revelaţie, cartiere cochete, n special zona centrală, curăţenie, un comerţ destul de elevat pentru epoca respectivă şi, ceea ce contrasta evident cu restul oraşelor din toată ţară, spaţiile verzi. Realizate cu mult gust, fiecare după o anume concepţie, un element deosebit, care l constituiau gardurile vii.

După câteva săptămâni de la venirea n Piteşti am fost fără exagerare uimit, de explozia zecilor de mii de lalele. Soarta a făcut să le văd şi la ele acasă, n Olanda, de asemenea, la o expoziţie la Versailles, dar aici păreau fără egal. Sistematizate pe culori, pe nălţime a tijei, după epoca de înflorire, totul n ordine, fără goluri, fără buruieni – o adevărată minunăţie.

n această perioadă, nu-mi amintesc bine temeiurile temeiurile, a fost organizată la Sala Sporturilor din Piteşti, o conferinţă cu o foarte mare audienţă, până la nivelul deputaţilor de la fiecare consiliu popular comunal din judeţul Argeş. Cum era obiceiul casei, trebuiau să fie prezenţi toţi conducătorii diferitelor instituţii şi întreprinderi. Eu, venit de câteva săptămâni n judeţ, nu cunoşteau pe nimeni şi nici nu eram implicat n activităţi care să-mi determine obligaţia de a fi atent la lucrări. Poate părea acum o banalitate, dar aici şi atunci s-a conceput Simfonia lalelelor”. Am considerat că strădania celor ce au sădit aceste nestemate şi, mai ales rezultatul trebuie să fie cunoscută măcar la nivel naţional. Pe caietul de ciorne pe care l aveam, gândul n ce să constea această manifestare, am însemnat mai înti Sărbătoarea florilor, apoi Laleaua Piteştiului pentru ca, n final să mă opresc la Simfonia lalelelor, deoarece aceasta exprima cel mai fidel starea sufletească pe care o aveai privind armonia florilor şi culorilor.

Curajul pe care l-am avut n epocă, când se punea mai puţin preţ şi pe hrana sufletească, s-a datorat faptul că deşi trust de pomicultură, dispuneam n ţară de staţiuni complexe, cu activitate n domeniul floriculturii şi dendrologiei şi anume: Centrul Floricol de la Eforie Nord, n care fiinţa colecţia naţională de lalele (animator: inginer Elena Bâtlan), Staţiunea de Cercetări de la Băneasa – Bucureşti (animator al activităţii floricole cercetător Viorica Canarache), Staţiunea de Cercetări Cluj (animator ing. Vasile Opriţa). Pentru participarea acestor unităţi, la o manifestare expoziţională, nu mai era nevoie de nicio aprobare.

Alături de aceasta, m-am bazat pe relaţiile de amiciţie şi colegialitate ale domnilor ingineri Ion Băloiu şi Bebe Pârvulescu, conducătorii de la întreprinderea de Sere Codlea.

Cu acest bagaj de date am făcut prima mărturisire despre năzbâtia care mi venise n cap, domnului inginer Gheorghe Pacea, de la spaţiile verzi Piteşti. Era singura persoană din Piteşti pe care o cunoaştem atunci, urmare a sprijinului pe care mi l-a dat n 1970-1971 pentru amenajarea spaţiului verde de la Staţiunea Pomicolă Voineşti – Dâmboviţa, unde lucram n acea perioadă. Ideea a fost n continuare primită cu entuziasm de domnii Popa Alexandru şi Pungoci Mircea de la Administraţia Spaţiilor Verzi Piteşti. Sprijin deosebit a fost primit de la primarul municipiului Nicolescu Valeriu, care a devenit un adevărat animator al primelor ediţii ale Simfoniei.

Aşa au fost puse bazele n anul 1977, pentru organizarea in 1978 a primei ediţii. A fost pentru locuitorii Argeşului, şi nu numai, o revelaţie să poată admira in spaţiul de la Casa Sindicatelor, sute de specii şi varietăţi de flori şi arbuşti ornamentali, cu toate nuanţele de culori şi forme şi n afara de frumuseţea dată de la Dumnezeu, să ia cunoştinţă cu arta creată de mni şi minţi omeneşti.

La sfârşitul anului 1980, colecţia de lalele cuprindea 72 soiuri. Preocuparea autorităţilor şi administratorilor patrimoniului verde din municipiul Piteşti de a achiziţiona noi plante floricole bulboase n special lalele a continuat imediat după prima ediţie a Simfoniei lalelelor şi până n anul 1984 când s-a primit o donaţie din Olanda prin intermediul Agenţiei Economice Române de la Haga şi Ministerul Afacerilor Externe a Romniei.

A urmat o perioadă de 9 ani n care nu s-a mai achiziţionat nici un bulb. Până n 1989 nici nu a fost nevoie, numărul lalelelor, narciselor, zambilelor, muscariilor şi a brânduşelor, depăşind 160.000, iar după 1989, când foarte multe lalele au fost furate, iar o bună parte s-au distrus n toamna anului 1992, odată cu sistematizarea zonei centrale de pe strada Victoriei, a revenit preocuparea pentru înmulţirea acestora.

Astfel, din 1993 şi până n 1996 s-au cumpărat 20.326 lalele şi zambile de la Institutul de Cercetări pentru Legume şi Flori Vidra – Sectorul Agricol Ilfov şi de la magazinul Aviflora de pe aeroportul Schipol – Amsterdam aduse de însuşi primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc. La sfârşitul anului 1996 patronul firmei DECO-FLORA din Bucureşti, Danil Tudor a donat Piteştiului 250 bulbi de lalele importanţi din Olanda.

După ediţia a XX-a a Simfoniei lalelelor preocuparea conducerii Administraţiei Domeniului Public Piteşti, cât şi a primarului municipiului a fost aceea de a achiziţiona noi soiuri de lalele, narcise, muscarii, crocuşi şi zambile atât din ţară, cât şi din străinătate.

S-au adus bulbi din Olanda, Cehia, Polonia şi de la I.C.L.F. Vidra – judeţul Ilfov.

n perioada 1997-2001 s-au procurat 180.542 bulbi de lalele, 6.700 de narcise, 2.70’90 muscarii şi 2.950 crocuşi.

Aşa cum rezultă din tabelul anexat pe parcursul a 35 de ani n Piteşti s-au achiziţionat 592.626 bulbi şi bulbi de lalele, 19.000 narcise, 17.965 muscarii, 14.370 crocusi, 8.441 zambile, 975 irişi, 400 anemone şi 1.000 ghiocei.

Multe dintre soiurile de lalele, n special Oxford, Parade, Spring Song, au fost înmulţite n cadrul unităţii şi apoi comercializate, spre a înfrumuseţa şi alte oraşe din ţară.

Ediţia I, 6-9 mai 1978

Organizată de Consiliul Popular al Municipiului Piteşti, Trustul Pomiculturii Mărăcineni şi Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, desfăşurându-se concomitent cu simpozionul „Florile o necesitate pentru omul modern”, ce s-a ţinut la Teatrul „Al. Davila”. Un număr de 18 unităţi de profil floricol din pete 32 invitate au participat cu standuri de o rară frumuseţe. Exponatele au cuprins sortimente variate de flori de seră, aranjamente florale, plante de apartament şi accesorii pentru prezentarea florilor.

Simpozionul pe teme de floricultură şi spaţii verzi a durat numai primele două zile, iar expoziţia a fot deschisă pe parcursul celor 4 zile. Au fost prezentate 18 comunicări ştiinţifice din domeniul floriculturii, botanicii şi spaţiilor verzi. De un interes deosebit s-a bucurat „Proiectul de organizare a unei expoziţii horticole permanente n municipiul Piteşti”, prezentat de un colectiv condus de dr. ing. Ilarie Isac, directorul Trustului Pomiculturii Mărăcineni. S-a hotărât ca la următoarea ediţie a Simfoniei lalelelor, proiectul să fie aprofundat şi să se întocmească macheta şi documentaţia necesară materializării n teren. Expoziţia a avut un mare succes de public, vizitatorii din oraş, din ţară sau străinătate ntrecndu-se n a aduce elogii organizatorilor şi participanţilor, aşa cum rezultă din cartea de impresii şi presa vremii.

Participanţilor la aceste manifestări organizatorii le-au oferit un program variat, de la vizitarea spaţiilor verzi din municipiul Piteşti şi a Muzeului Judeţean Argeş, secţia de ecologie, singura din ţară la acea dată, până la spectacolul de revistă „Zâmbete pe portativ”, prezentat de secţia de estradă a Teatrului „Al. Davila”. Expoziţia a fost vizitată de 40 delegaţii de specialişti din domeniul spaţiilor verzi din toată ţara, totalizând un număr de circa 200 persoane. O echipă de filmare din Piteşti, condusă de Ioan Butnicu a imortalizat atât zona centrală a oraşului plină de lalele şi diverse flori, cât şi expoziţia floricolă n sine. Era începutul viitorului film „Simfonia lalelelor”. Primăria Piteşti a tipărit o invitaţie-program a cărei copertă a fost gândită de arhitectul Nicolae Ernst, ecusoane pentru participanţi şi pentru autovehiculele transportoare de material floricol pentru expoziţie. Din păcate, nu s-au executat şi nu s-au acordat diplome. Lipsa de experienţă a organizatorilor a avut şi aceste mici stângăcii.

Ediţia a II-a, 27-29 aprilie 1979

Organizată de Consiliul Popular al municipiului Piteşti n colaborare cu Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistică Bucureşti şi Trustul Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor pe parcursul a trei zile. Au participat numai 12 unităţi de profil floricol din ţară, fiind ediţia cu cel ma mic număr de expozanţi. Totuşi, calitatea şi modul de prezentare a florilor a fost la nălţime, punând juriul format din specialişti n domeniu, dar şi din persoane ale culturii precum dramaturgul Paul Everac n dificultate n acordarea premiilor. Ele au fost semnate de primarul Valeriu Nicolescu. S-a acordat premiul special pentru arhitectură peisageră, Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti, premiul „Simfonia lalelelor” Punctului Floricol Eforie Nord, locul de cercetare, colecţie şi înmulţire a lalelelor, premiul pentru aranjamente floricole Staţiunii de Cercetări pentru Pomicultură Cluj şi Administraţia Parcurilor şi Srăzilor Cluj, premiul pentru noutăţi n tehnologia floricolă Institutului de Cercetări pentru Legume şi Flori Vidra, premiul pentru noutăţi n sortimentul floricol Staţiunii de Cercetări pentru Pomicultură Băneasa, premiul pentru îmbunătăţirea sortimentului cu plante exotice Facultăţii de Horticultură Bucureşti şi altele.

De asemenea, n cadrul unei mese rotunde specialiştii au dezbătut tema „Tendinţe moderne n activitatea dendrofloricolă”. Anul 1979 fiind declarat anul internaţional al copilului, expozanţi au folosit această temă n aranjamentele florale realizate cu gust şi candoare prin intermediul elementelor scenografice. n cadrul expoziţiei a fost prezentată macheta „Expoziţia naţională horticolă permanentă Valea Teiului – Piteşti”, organizatorii ţinându-se de promisiunea făcută la ediţia precedentă. Macheta a fost executată la atelierul Institutului Judeţean de Proiectare Argeş n perioada 10-25 aprilie 1979 de un colectiv format din 10 specialişti ai I.P.J. Argeş, A.S.P.P. Piteşti şi Trustul Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti.

Expoziţia a avut un ecou deosebit n ziarele locale şi centrale de atunci. Mii de vizitatori au ţinut să-şi expună aprecierile n cartea de impresii. Un piteştean, Dumitrescu Pavel, a anticipat expoziţia şi a scris o „Poezie pentru oraşul Piteşti – oraşul lalelelor”.

n Piteştiul meu iubit

Iar laleaua a-nflorit,

Că n centru găseşti, frate,

Numai ronduri aliniate.

Sunt plantate cu lalele

Cu lalele colorate,

Şi pe margini şatirate

Aşa cum scrie la carte.

Astăzi Popa şi cu Pacea

Stă se uită şi zmeşte

La laleaua ce-nfloreşte

Sufletul le răcoreşte.

C-au muncit şi au trudit

Lalele de au sădit

Să-nflorească rând pe rând

Ca un covoraş ţesut.

Şi acum Piteştiule iubit

Cu lalele-mpodobit

Cu lalele-n trei culori

Să-mi trăieşti oraş cu flori.

Să fii mândru pe vecie

n frumoasa Romnie

Noi sădim n centru flori

Să le dăm la Conducători.

Iar pe Calea Bucureşti

Trandafiri frumoşi găseşti

Pe aleea din mijloc

Trandafirii-s cu boboc.

Vă mai spun acum, măi dragă,

Avem şi laleaua neagră.

Ea atunci când înfloreşte

Inimioara-ţi răcoreşte.

Să-mi trăieşti oraşul meu

Semeni cu un curcubeu

Eşti oraş cu floricele

Şi-n centru numai lalele.

Piteştiule să-mi trăieşti

Eşti frumos ca n poveşti

Fii tare ca abanosul

Să miroşi ca chiparosul.

Participanţilor şi vizitatorilor din ţară li s-a proiectat filmul „Simfonia lalelelor”, ediţia I şi li s-a oferit un bogat program cultural, o expoziţie de cultură, de ecologie şi ocrotirea mediului înconjurător, de carte şi un recital de poezie.

n onoarea manifestării, ansamblul de balet al Teatrului „Al. Davila”, secţia Estradă, a oferit pe peluza din faţa teatrului, printre flori şi arbuşti înfloriţi, „dansul lalelelor”, fiind un omagiu adus simfoniei, moment aplaudat de cei prezenţi. Ca şi n anul precedent, arhitectul-şef al Primăriei, Nicolae Ernst, a creat coperta invitaţiei-program având ca inspiraţie lalelele.

Ediţia a III-a, 9-13 mai 1980

Organizată şi n acest an de către Consiliul Popular al Municipiului Piteşti, Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistică Bucureşti şi Trustul Pomiculturii Mărăcineni-Piteşti, expoziţia s-a întins n afara holului Casei Sindicatelor şi pe platoul pieţei din faţa acesteia. Ieşirea cu aranjamente dendro-floricole n exterior, transformarea pieţei administrative a municipiului într-un parc expoziţie pa parcursul a 5 zile, într-o primăvară caldă şi însorită a fost o mare realizare a organizatorilor şi participanţilor la această ediţie, la care au avut standuri de specialitate 23 de unităţi. n plus, ca un omagiu adus florilor şi cultivatorilor acestora, filiala Argeş a Asociaţiei Filateliştilor din Romnia a organizat n perioada 26 aprilie – 14 mai 1980 ediţia I a expoziţiei filatelice „Simfonia lalelelor”.

Programul de desfăşurare a acestei ediţii a cuprins n afara expoziţiei propriu-zise şi o sesiune de referate tehnico-ştiinţifice privind dezvoltarea floriculturii, dendrologiei şi arhitecturii peisagiste n Romnia. Au fost prezentate 24 de comunicări ştiinţifice de către specialişti din toată ţara, precum şi filmul lui Ioan Butnicu „Simfonia lalelelor” (ediţiile I şi a II-a). Ca şi n anii anteriori, vizitatorii şi participanţii au putut admira amenajările peisagiste din zona centrală a municipiului Piteşti şi au participat la spectacolele organizate n onoarea acestora ca „Rapsodii de primăvară” (concert cu muzică de cameră a Cenaclului muzicienilor George Ştefănescu), „Baletul florilor”, prezentat de elevii Şcolii Generale Nr. 3 şi au vizitat Muzeul de Artă şi de Ecologie. n cadrul expoziţiei, arhitect Emilia Ernst a prezentat o suită de tablouri realizate din flori disecate şi presate, apreciată de publicul vizitator.

Deşi expoziţia trebuia să dureze numai 4 zile, numărul mare de vizitatori din oraş şi din ţară au solicitat să se prelungească încă o zi, aşa că şi marţi, 13 mai, a fost deschisă. Printre vizitatori s-a aflat şi poetul Adrian Păunescu care, n cartea de impresii a scris o frumoasă poezie „Congresul florilor de la Piteşti”. Din păcate, cartea a dispărut n 1990 şi odată cu ea şi manuscrisul.

Ziarele centrale şi locale, Scânteia, Flacăra, Agricultura Socialistă, Secera şi Ciocanul, au relatat pe larg despre această manifestare publicând imagini atât din expoziţie, cât şi din zonele verzi ale oraşului.

Participanţii au fost şi n acest an apreciaţi de un juriu competent, format din personalităţi universitare ale invăţămntului horticol, cât şi din ziarişti, arhitecţi, oameni de cultură şi artă. S-au acordat diplome şi trofee semnate personal de primarul oraşului, Valeriu Nicolescu care, ca şi n anii anteriori, a fost o gazdă excelentă.

Pentru prima dată se tipăresc sute de afişe, programe, ecusoane, invitaţii şi diplome după desenele inspirate ale aceluiaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst.

Această ediţie a întrecut cu mult pe celelalte atât ca anvergură, organizare, cât şi frumuseţea standurilor expozanţilor.

Ediţia a IV-a, 24-26 aprilie 1981

Ca şi n anul precedent, organizatorii acestei ediţii, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, au invitat să participe toate întreprinderile de sere floricole din ţară, staţiunile de cercetări cultivatoare de flori, precum şi serviciile de specialitate din cadrul primăriilor marilor oraşe. Au răspuns şi invitaţiei un număr de 19 unităţi care, pe parcursul a trei zile s-au străduit să prezinte noutăţile floricole ale zilei atât n standurile din interiorul Casei Sindicatelor, cât şi n piaţa din faţa ei. Expoziţia a avut ca tematică „60 de ani de la înfiinţarea PCR”, moment pe care expozanţii l-au marcat din flori omagiind aceste jubileu. La vernisaj a participat preşedintele Comisiei Centrale de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Ion Ceauşescu, adjunctul ministrului Agriculturii şi Industriei alimentare, care a tăiat panglica inaugurală (ziarul local „Secera şi Ciocanul”, 1 mai 1981).

Expoziţia a fost dublată de o sesiune de referate tehnico-ştiinţifice privind dezvoltarea floriculturii, dendrologiei şi arhitecturii peisagiste care s-a ţinut la Palatul Culturii n ziua de 25 aprilie. Au fost prezentate 19 referate, iar n încheiere Ioan Butnicu a proiectat filmul „Simfonia lalelelor” de la prima ediţie la ediţia a treia, precum şi diapozitive din ediţia precedentă.

Şi filateliştii locali au secondat manifestarea prin deschiderea expoziţiei interjudeţene de filatelie „Simfonia lalelelor” la Casa Armatei.

Programul special pentru expozanţi a mai cuprins: vizitarea amenajărilor peisagiste din municipiul Piteşti, expoziţia de artă populară din cadrul Muzeului de Artă şi expoziţia de pictură „Primăvara şi florile n creaţia pictorilor amatori din Piteşti”.

Afişele, programele, invitaţiile, ecusoanele şi diplomele au fost desenate de acelaşi arhitect Nicolae Ernst n stilul său original. Ziarele centrale şi locale au mediatizat această ediţie caracterizând-o superioară ediţiilor anterioare (Scânteia, din 26 aprilie 1981).

n încheierea unui articol publicat n acest ziar, ziaristul Ioan Herţeg reproducea impresiile scrise n cartea expoziţiei ediţiei anterioare, probabil a lui Adrian Păunescu „Flori, minunate incăpăţnări estetice, minunate angajamente ale gingăşiei, într-o epocă aspră n care oamenii muncii se duc la flori ca la un element de necesar echilibru”.

Ediţia a V-a, jubiliară, 23-25 aprilie 1982

Prima ediţie jubiliară a „Simfoniei lalelelor” a fost organizată de Consiliul Popular al municipiului Piteşti n colaborare cu Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă. Conform procedurii deja cunoscute au fost invitate toate comisiile judeţene de specialitate cu titulatura de mai sus, precum şi serviciile de spaţii verzi ale primăriilor marilor oraşe, grădinile botanice, întreprinderile de sere floricole, facultăţile de horticultură, staţiunile de cercetări dendro-floricole. Au răspuns invitaţiei, ca şi n anul precedent, 19 unităţi care au amenajat standuri atât n interiorul Casei Sindicatelor, cât şi n exterior, pe platoul alăturat.

Programul manifestării a cuprins vizitarea spaţiilor verzi din oraş, vizionarea filmului „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-IV, vizitarea expoziţiei filatelice republicane „Simfonia lalelelor”, ediţia a III-a, a expoziţiei de tablouri cu aranjamente florale a arhitectei Emiliei Ernst, deschisă n holul Teatrului „Al. Davila” şi participarea la un spectacol de estradă, prezentat de secţia de revistă a aceluiaşi teatru. n prima zi a avut loc o dezbatere – masă rotundă privind rolul spaţiilor verzi şi al florilor n viaţa cotidiană, condusă de prof. dr. Ion Ceauşescu, preşedintele Comisiei Centrale. Participanţii cu exponate au fost răsplătiţi cu diplome şi trofee semnate de noul primar Manole Bivol, numit de puţin timp n această funcţie.

La ceastă manifestare, materialele publicitare, de la afişe la ecusoane, invitaţii şi diplome au fost desenate de arhitectul oraşului Nicolae Ernst. Şi această ediţie a fost reuşită, fiind mult apreciată de vizitatori şi presa timpului.

Ediţia a VI-a, 22-24 aprilie 1983

Organizată de Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni-Piteşti expoziţia a reunit 25 de unităţi de profil dendro-floricol din toată ţara, care au amenajat standuri de specialitate, atât n interiorul Casei Sindicatelor, cât şi n exterior, pe platoul din faţa sa.

Desfăşurată pe parcursul a trei zile, expoziţia s-a bucurat de succesul avut şi n anii precedenţi, fiind mult apreciată de vizitatori şi de mass-media.

Organizatorii au invitat participanţii la plenara comună a Comisiei Centrale şi a comisiilor judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, ce s-a ţinut n aula Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni. Lucrările au fost conduse de preşedintele pe ţară al Comisiei, prof. dr. Ion Ceauşescu. Cu acest prilej, s-au vizitat câmpuri experimentale şi dendrologice ale institutului, precum şi filmul „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-V, al lui Ioan Butnicu, salariat al aceleiaşi instituţii. Programul a mai cuprins vizitarea zonelor verzi din oraş, a expoziţiei de artă fotografică „Piteştiul ieri – Piteştiul azi”. De asemenea, la Palatul Culturii a avut loc un recital de sonate, susţinut de Rudy Fatyaol şi Bogdan Georgescu, ambii de la Conservatorul „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar la Teatrul „Al. Davila” spectacolul de estradă „Motelul veseliei”. Materialele publicitare: afişe, programe, invitaţii, ecusoane şi diplome au fost gândite şi desenate de conductorul arhitect din cadrul Primăriei, Oana Gabriel, păstrând linia stilizată a lalelelor. Conform procedurii anterioare, primarul municipiului, Manole Bivol, a răsplătit participanţii cu diplome şi trofee, străduindu-se să fie o gazdă ospitalieră.

Ediţia a VII, a 27-29 aprilie 1984

Această ediţie a „Simfoniei lalelelor” a semănat foarte mult cu cea precedentă. A avut aceiaşi organizatori, s-a desfăşurat tot la Casa Sindicatelor, atât n interior, cât şi afară, pe platoul pieţei administrative a oraşului. Au participat cu standuri dendro-floricole 27 de unităţi din ţară, care au fost vizitate de grupuri numeroase de elevi, studenţi şi turişti. După vernisaj, desfăşurat n prezenţa oficialităţilor municipale şi judeţene, precum şi a membrilor comisiilor centrale şi judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă a avut loc plenara comună a acestora la ICPP Mărăcineni-Piteşti cu tema „Aspecte privind fondul biologic, floricol şi dendrologic, specific unor zone din Romnia” (prezentare sistem poster). Lucrările plenarei au fost conduse de preşedintele Comisiei Centrale. Conform tradiţiei, dl. Ioan Butnicu a prezentat filmul „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-VI, vizionat cu interes de participanţi. Programul celorlalte zile a cuprins vizitarea zonelor verzi ale oraşului, a Complexului Muzeal Goleşti şi a unor expoziţii de pictură, cu teme florale, ale artiştilor piteşteni Maria Şenilă-Vasiliu, Maja Dumitrescu şi Zeţu Tudor.

Festivitatea de premiere s-a desfăşurat n cadrul unei mese festive, organizată de primăria municipală, la Sala „Argeşana” a Restaurantului „Argeş”, unde primarul Manole Bivol a semnat premii tuturor unităţilor participante şi a acordat diplome. n seara respectivă (27 aprilie), deşi ne aflam la sfârşitul lui Prier a început să ningă abundent. A doua zi, stratul de zăpadă era între 20-25 cm, iar lalelelor înflorite li se vedeau doar cupele proiectate pe fondul imaculat de nea. A fost imagine inedită, imortalizată de aparatele de filmat şi fotografiat ale celor prezenţi. Datorită acestei situaţii, standurile exterioare s-au stins, rămând deschisă numai expoziţia florală din interiorul Casei Sindicatelor. Revenind la o pasiune mai veche, arhitectul Nicolae Erast a lucrat şi n acest an afişele, diplomele, programele şi ecusoanele manifestări.

Ediţia a VIII-a, 26-28 aprilie 1985

Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Piteşti au invitat la această ediţie toate comisiile judeţene de profil dendro-floricol, unităţile de cercetare floricolă şi dendrologică şi serviciile specializate n domeniul zonelor verzi din marile oraşe ale ţării. Au răspuns invitaţiilor 25 de unităţi, care au participat cu exponate la Casa Sindicatelor şi pe platoul din faţa acesteia. Numărul standurilor la exterior a fost mai mic ca n anii anteriori (numai 3). Aceasta a făcut ca aprecierea expoziţiei să nu fie conform aşteptărilor. Totuşi, a avut numeroşi vizitatori. n programul manifestărilor a figurat, ca şi n anul trecut, plenara comună a comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, cu tema „Aspecte privind fondul biologic, floricol şi dendrologic specific unor zone din Romnia” (prezentare sistem poster), desfăşurată la ICPP Mărăcineni-Piteşti. Lucrările au fost conduse de preşedintele comisiei centrale. De asemenea, s-a vizionat filmul „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-VII şi s-au vizitat parcurile şi grădinile oraşului. Programul cultural oferit participanţilor a inclus şi n acest an expoziţii de artă plastică a artiştilor amatori şi profesionişti piteşteni, spectacole oferite de Teatrul „Al. Davila” şi un recital vocal-instrumental susţinut de solişti ai Operei Române şi ai Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Materialele publicitare (afişe, programe etc.) au fost create tot de arhitectul Nicolae Ernst. La festivitatea de premiere, primarul Manole Bivol a semnat tuturor participanţilor cu standuri diplome şi trofee, invitându-i să participe şi la viitoarea ediţie a „Simfoniei lalelelor”. Ziarele „Romnia liber” şi „Secera şi ciocanul” au acordat spaţii largi acestei manifestări. Concluzionând la un amplu reportaj, Cicerone Muşat şi George Buţoiu, de la „Secera şi ciocanul” scriau: „Prin întreaga sa desfăşurare, şi actuala ediţie a Simfoniei lalelelor, ca şi cele precedente, şi-a demonstrat utilitatea, facilitând un util schimb de păreri între oamenii care au ca preocupare statornicirea frumosului n perimetrele oraşelor”.

Ediţia a IX-a, 25-28 aprilie 1986

Ca şi n anul precedent, organizarea acestei ediţii a aparţinut tot Comisiei Centrale de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă, Consiliului Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Piteşti. Deşi au fost invitate toate judeţele din ţară, au participat cu standuri 20 de unităţi de specialitate şi, pentru prima dată, doi floricultori amatori. Expozanţii s-au întrecut prin aranjamentele floricole şi dendrologice expuse atât n interiorul Casei Sindicatelor, cât şi pe platoul din faţa acesteia. Programul primei zile a cuprins vizitarea municipiului Piteşti, vizionarea filmului „Simfonia lalelelor”, ediţia precedentă filmată de Ioan Butnicu, precum şi a unui grupaj de diapozitive color, reunite sub genericul „Grădina mea cu flori”, realizat de un floricultor amator din Braşov, Aurel Mateescu. Tot n această zi a avut loc plenara comună a Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de specialitate, desfăşurată n amfiteatrul ICPP Mărăcineni-Piteşti, iar seara a avut loc festivitatea de premiere, la Restaurantul „Cornul Vânătorului” din pădurea Trivale, unde primarul Manole Bivol a semnat tuturor participanţilor diplome şi trofee. Ziua a doua a fost rezervată unei excursii pe Valea Argeşului, participanţii vizitând oraşul Curtea de Argeş, barajul Vidraru şi cabanele „Valea cu Peşti” şi „Cumpăna”. Cea de-a treia zi a cuprins un program cultural-tursitic. S-au vizitat casa memorială „Liviu Rebreanu” de la Valea Mare şi Complexul Muzeal Goleşti. Cu prilejul acestei ediţii a „Simfoniei lalelelor” au avut loc diverse manifestări culturale şi anume:

– expoziţia de artă plastică şi fotografică a artiştilor din Bydgoszcz – Polonia, organizate la Galeria de Artă

– expoziţia foto documentară „120 de ani de activitate corală n Piteşti” şi 30 de ani de la înfiinţarea coralei „D.K. Kiriac la Palatul Culturii Piteşti

– expoziţie de carte horticolă organizată la librăriile „M. Eminescu”, „Mihail Sadoveanu” şi „Tineretului”

– expoziţia de istorie şi ecologie la Muzeul Judeţean Argeş.

Teatrul „Al. Davila” a oferit participanţilor trei spectacole foarte reuşite: „Mielul turbat”, de Aurel Baranga, „Divorţ n stil englezesc”, de M.G. Sauvajon şi „Operaţia lifting”, de Pierre Ohesont. In pauza spectacolelor s-a vizitat Muzeul teatrului, aflat n incinta acestuia.

Filiala Asociaţiei Filateliştilor din Romnia a organizat la Casa Armatei expoziţia filatelică interjudeţeană „Simfonia lalelelor”, ediţia 1986, continuând astfel tradiţia începută cu şase ani n urmă. Vernisajul expoziţiei a avut loc n ziua de 26 aprilie şi a rămas deschisă până la 5 mai. Şi n acest an, arhitectul Nicolae Ernst, din cadrul Primăriei a conceput toate materialele publicitare, de la afiş la invitaţie, ecusoane etc. Expoziţia a fost foarte apreciată de vizitatori. Iniţial prevăzută să se desfăşoare numai trei zile, la cererea publicului s-a prelungit încă o zi, luni, 28 aprilie, când numărul acestuia a fost foarte mare.

Această ediţie a fost o mare reuşită, atât datorită calităţii şi diversităţii materialului dendro-floricol expus, cât şi organizării. Iată ce scrie organizatorilor dl. Mateescu Aurel din Braşov, la 18 mai 1986: „n amintirea frumoaselor zile petrecute la Simfonia lalelelor 1986, ediţie n care participanţii s-au întrecut unul pe altul, iar dv., organizatorii, v-aţi depăşit pe dv. înşivă, intrecnd şi ca gazde toate aşteptările, vă rog să primiţi din partea primului floricultor amator din ţară, prezent la astfel de manifestări floricole, cele mai sincere mulţumiri, calde omagii, precum şi urări de noi succese n activitatea dv. viitoare!”

Ediţia a X-a, jubiliară, 8-10 mai 1987

Desfăşurată la un deceniu şi n aceeaşi perioadă ca la debutul primei ediţii, şi n acest an expoziţia avut aceiaşi organizatori ca n anii anteriori: Comisia centrală de specialitate, Primăria Piteşti şi ICPP Mărăcineni-Piteşti. Au fost invitate să participe 70 de unităţi din ţară cu exponate floricole, dendrologice, silvice, accesorii pentru flori şi parcuri, seminţe şi material de înmulţire. Au răspuns invitaţiei un număr record de 38 de unităţi de stat şi doi floricultori amatori. Expoziţia de anvergură a fost organizată n holul Casei Sindicatelor şi pe platoul din faţa acesteia, fiind foarte apreciată de vizitatorii locali şi de cei veniţi din afara oraşului, special pentru aceasta. După deschiderea oficială şi vizitarea expoziţiei, a avut loc retrospectiva filmului lui Ioan Butnicu „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-IX, mult apreciat de cei prezenţi. A urmat apoi, la Institutul Pomicol Mărăcineni, plenara comună a Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, precum şi o sesiune de referate tehnico-ştiinţifice, la care au participat şi invitaţii din ţară. n cadrul plenarei a avut loc o analiză a programului naţional de dezvoltare a dendrologiei, floriculturii şi arhitecturii peisagiste din Romnia, iar n cadrul sesiunii ştiinţifice, referatele:

– orientări şi perspective de dezvoltare a culturii florilor n spaţii protejate, de dr. ing. Mihai Mareş

– plante floricole perene, calităţi estetice şi modalităţi de utilizare, de dr. ing. Elena Şelaru, Facultatea de Horticultură Bucureşti

– tehnologii noi de înmulţire a unor specii floricole, de dr. ing. Doru Pamfil, SCPP Cluj-Napoca

– tradiţia culturii şi comercializării florilor de la întreprinderea de Sere Codlea, de ing. I. Băloiu, ing. Liliana Resler şi ing. Ion Prvulescu

– expoziţia dendro-floricolă internaţională de la Cairo, de ing. Gheorghe Pacea

– realizări n amenajarea parcurilor din municipiul Cluj-Napoca, de dr. ing. Mircea Micu

– plante floricole cu bulbi, cultivate in câmp şi n spaţii protejate, de ing. Elena Btlan, SCPP Constanţa

Seara, a avut loc festivitatea de premiere desfăşurată n sala „Argeşeana” la Restaurantul „Argeş”, unde primarul de atunci, Nicolae Zevedei, a acordat participanţilor diplome şi trofee. A fost acordat şi un premiu special unităţilor care au participat la toate cele zece ediţii ale „Simfoniei lalelelor”. Acestea au fost numai 6, şi anume:

– Laboratorul de Cercetare pentru Culturi de Seră Băneasa-Bucureşti

– Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj-Napoca

– Administraţia Parcurilor şi Străzilor Cluj-Napoca

– întreprinderea de Sere Codlea

– Asociaţia Economică şi Cooperatistă de Stat Sere Arad

– Secţia Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti, din cadrul Primăriei Piteşti

De asemenea, un premiu suplimentar pentru participarea imediat următoare la numai şapte ediţii, şi anume:

– întreprinderea de Sere Dumbrăveni Sibiu

– Consiliul Popular al municipiului Târgovişte, Sectorul Sere şi Spaţii Verzi

– Consiliul Popular al municipiului Tirgu-Mureş, Sector Spaţii Verzi

„Simfonia lalelelor” a influenţat şi desfăşurarea unor concursuri de dans de societate la Piteşti, încă din anul 1983, concursuri interjudeţene cu denumirea „Dansul florilor”. n acest an a avut loc ediţia a IV-a, desfăşurată la Sala Sporturilor, n aceeaşi zi cu vernisajul expoziţiei floricole. Ziua a doua a cuprins o vizită n nordul judeţului Argeş, până la Complexul turistic „Piatra Craiului”. Participanţii au putut vizita castrul roman Jidava, oraşul Câmpulung, casa memorială „George Toparceanu” de la Nămăeşti şi Mausoleul de la Mateiaş. n a treia zi, organizatorii au oferit participanţilor din ţară vizitarea unor obiective economico-sociale din Piteşti: întreprinderea de Autoturisme „Dacia”. Casa de Cultură a Sindicatelor Colibaşi şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă Ştefăneşti – Complexul de vinificaţie. Cu prilejul acestei ediţii jubiliare s-au manifestat şi alte manifestări culturale, şi anume:

– expoziţia de carte şi fotografii „Simfonia lalelelor”, la Galeria de Artă

– expoziţia „Constantin Brâncuşi”, n colaborare cu Muzeul Olteniei Craiova, aceeaşi locaţie

– seară de versuri „Tematica florilor n poezia românească”, organizată la Palatul Culturii, de cenaclul „Liviu Rebreanu” din Piteşti

– expoziţia de grup a Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Argeş „Natura şi frumuseţile ei n pictură”, la Galeria Metopa

– recital de versuri, susţinut de membrii cenaclului „Liviu Rebreanu”, „Poezia naturii – natura poeziei”, la Liceul Textil

– „Cromatica florilor”, expoziţie de pictură a membrilor cenaclului „Ion Andreescu”, la Palatul Culturii

– gală de diapozitive, cu tematică floricolă şi turistică, „Trofeul Trivale”, organizată de Asociaţia sportivă „Tablierul” Piteşti, la Palatul Culturii şi deja tradiţionala expoziţie filatelică „Simfonia lalelelor”, ediţia a VII-a, organizată la Casa Armatei de Filiala Argeş a AFR.

Ziaristul Marin Ioniţă, într-un articol din „Romnia liberă”, la 18 mai 1987, „însemnări dintr-o expoziţie republicană a florilor”, spunea: „Simfonia lalelelor la această a zecea ediţie a sa a trecut chiar mai departe de expoziţiile de flori. Poeţii oraşului au cântat florile acestuia n şezători cu public, artiştii plastici au deschis nu mai puţin de 4 expoziţii cu tematică florală”… „Expoziţia jubiliară a Simfoniei lalelelor le-a întrecut pe toate celelalte şi am putea spune că s-a întrecut şi pe sine nu numai prin bogăţia de flori, ci şi prin ingeniozitatea aranjamentelor florale. A demonstrat că floricultorii din Romnia au ameliorat şi au creat noi soiuri şi hibrizi de flori, competitive pe piaţa mondială prin forme, culoare, parfum, durata crescută a influorescenţei sănătoase şi rezistente pentru toate sezoanele şi pentru toate împrejurările”.

Ediţia a XI-a, 22-24 aprilie 1988

Organizată de Comisia Centrală de Dendrologie, Floricultură şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi ICPP Mărăcineni-Piteşti, expoziţia a avut loc n holul Casei Sindicatelor şi pe platoul din faţa acesteia. Invitate ca şi n anii precedenţi, unităţile de profil din ţară au participat cu standuri numai 28 şi un floricultor amator. S-a acordat o atenţie deosebită sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a municipiului Piteşti şi s-a oglindit şi n aranjamentele omagiale realizate din flori de către participanţi.

După deschiderea expoziţiei cei prezenţi ai vizionat la Cinematograful „Modern” filmul „Simfonia lalelelor”, ediţia a X-a, opera d-lui Butnicu, iar seara a avut loc festivitatea de premiere la care primarul Nicolae Zevedei a acordat participanţilor diplome şi trofee. n următoarele zile, participanţilor le-a fost oferit un program cultural-artistic, inclusiv vizitarea municipiului Piteşti. Pentru această ediţie, arhitectul Nicolae Ernst a gândit o invitaţie-program şi un ecuson pentru participanţi. Şi n acest an, manifestarea „Simfoniei lalelelor” a fost apreciată de vizitatori şi oglindită n ziarele vremii.

Ediţia a XII-a, 21-23 aprilie 1989

Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni-Piteşti au organizat şi n acest an la Casa de Cultură şi pe platforma pieţei din faţa ei expoziţia „Simfonia lalelelor”. Au fost invitate 55 de unităţi din ţară, şi au participat cu standuri dendro-floricole 36 şi 3 floricultori amatori.

Programul primei zile a cuprins vizitarea expoziţiei de către oficialităţi şi vizitatori, vizionarea filmului „Simfonia lalelelor”, retrospectivă, şi şedinţa Comisiei centrale de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, cu participarea specialiştilor de la nivel judeţean cu sarcini n domeniul spaţiilor verzi. Atât filmul, cât şi şedinţa au avut loc la Palatul Culturii. n aceeaşi seară, n cadrul festivităţii de premiere, primarul Nicolae Zevedei a premiat participanţii, oferindu-le diplome şi trofee.

A doua zi s-au vizitat obiective economice şi social-culturale din judeţul Argeş, iar Muzeul Judeţean Argeş a organizat simpozionul „Natura şi cultura n muzică şi imagini”. Filiala Argeş a Asociaţiei Filateliştilor din Romnia a organizat ediţia a X-a jubiliară a expoziţiei filatelice interjudeţene „Expofil – Simfonia lalelelor” la Casa Armatei. Ambele expoziţii s-au bucurat de un numeros public şi de aprecierea vizitatorilor. Ca şi la ediţiile anterioare, machetele publicaţiilor expoziţiei floricole au fost gândite de acelaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst.

n revista „Flacăra” din 5 mai 1989, Roxana Paicu n articolul „Pedagogie cu petale”, făcând elogiul Piteştiul, ca oraş al florilor, spunea: „n acest an o adevărat explozie de culoare a luminat oraşul având drept torţe fremătătoare o sută de mii de lalele din 35 de soiuri. Piteştiul oferă o adevărată lecţie de pedagogie a florilor, desfăşurată cu sute de mii de elevi!”

Ediţia a XIII-a, 27-29 aprilie 1990

Anul înti al libertăţii noastre

Revoluţia română din decembrie 1989 a dus la transformări importante ale societăţii din ţara noastră, care s-au oglindit şi n organizarea acestei ediţii a „Simfoniei lalelelor”. Dacă la aproape toate ediţiile anterioare organizatorul principal a fost Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă, al cărei preşedinte a fost prof. dr. Ion Ceauşescu, comisie desfiinţată după Revoluţie, acum, n 1990, organizarea a revenit n exclusivitate Primăriei municipiului Piteşti, ajutată de Institutul de Cercetare şi Producţie Pomicolă Mărăcineni. Primarul acelor timpuri, Nicolae Olteanu, şi directorul institutului, dr. ing. Pârvan Parnia, au invitat să participe cu standuri expoziţionale 54 de localităţi din ţară şi 9 oraşe sau firme din Olanda, Grecia, Franţa, URSS şi Iugoslavia. S-a dorit ca această expoziţie să fie internaţională. Din păcate, cu tot efortul depus nu a participat nimeni din afara Romniei. Au fost prezente 25 de unităţi de stat şi un floricultor amator din Piteşti.

Rupând tradiţia, expoziţia s-a organizat la Casa Cărţii, cu care ocazie clădirea a fost inaugurată. Concepută arhitectonic ca un complex expoziţional permanent al Uniunii Artiştilor Plastici, structurat pe trei niveluri, cu două scări interioare, clădirea a fost foarte potrivită acestei minunate manifestări, punând n evidenţă prin lumină şi amploarea spaţiilor pe verticală toate exponatele floricole realizate grandios şi cu rafinament. Situată la 50-70 m de fosta Piaţă Lenin, acum Piaţa „Vasile Milea”, clădirea a putut să continue tradiţia ca expoziţia dendro-floricolă să se desfăşoare şi afară pe platforma acesteia. n entuziasmul general de după Revoluţie, expozanţii s-au întrecut a oferi vizitatorilor cele mai frumoase flori, aranjamente florale şi dendrologice, vaze şi măşti de ghivece, accesorii pentru flori, mici grădini japoneze şi multe altele. Efortul lor a fost răsplătit de însuşi primarul municipiului, prin acordarea de trofee şi diplome. S-au tipărit special afişe, programe, ecusoane, diplome, create de arhitectul Nicolae Ernst, de inspiraţie revoluţionară având tricolorul fără stemă din spaţiul decupat răsărind o lalea. S-au tipărit iconiţe şi alte materiale publicitare legate de expoziţia florală şi Revoluţia Română.

La vernisaj au participat ambasadorii Chinei, Uniunii Sovietice şi Republicii Democrate Germane, precum şi un numeros public. Pe parcursul celor trei zile s-au format adevărate cozi de vizitatori, care s-au întrecut n a scrie elogii n cartea de impresii. Manifestarea a fost mult mediatizată, sub toate formele, iar filmul lui Ioan Butnicu de la ediţiile anterioare ale „Simfoniei lalelelor” a fost mult aplaudat de vizitatori.

Ediţia a XIV-a, 26-28 aprilie 1991

Revenind la Casa de Cultură a Sindicatelor, expoziţia din acest an a fost organizată de Primăria municipiului Piteşti împreună cu secţia de specialitate subordonată. n acest scop au fost invitate 60 de unităţi din ţară şi au răspuns cu stand expoziţional numai 26, printre care şi un floricultor amator din Piteşti şi doi pensionari cu pictură cu temă florală.

Pentru prima dată la Piteşti expune Ambasada Republicii Populare Chineze la Bucureşti, având un stand specific, de la bonsai la lampioane şi mobilier tradiţional, mult admirat de vizitatori. Prima zi a expoziţiei a cuprins, n afara programului oficial, şi vizionarea filmului lui Butnicu, „Simfonia lalelelor”, ediţiile I-XIII, iar seara la festivitatea de premiere primarul Ion Dumitrescu a semnat tradiţionalele diplome şi trofee tuturor participanţilor. A doua zi, expozanţii au fost plimbaţi de către gazde la Cabana „Voina” şi n oraşul Câmpulung, iar a treia zi la vila „Florica”, proprietatea Brătienilor de la Ştefăneşti, şi la Complexul Muzeal Goleşti. Expoziţia a avut mulţi vizitatori, dar nu s-a ridicat la nivelul celei din anul precedent. Conform tradiţiei, toate materialele publicitare au fost gândite şi desenate de acelaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst, care de-a lungul anilor, cât a lucrat la Piteşti, şi-a pus pecetea asupra personalităţii oraşului.

Legat de aceasta şi de munca celorlalţi edili ai urbei, ziaristul Dan Giurea scria n „Argeşul liber”, la 26 aprilie 1991, n articolul „Piteştiul lalelelor – biruinţa culorii”: „Nu mult sunt oraşele ce au şansa – plămădită, să nu uităm, cu răbdare, cu sarguinta, cu migală şi fantezie, ca nsăşi strada să devină un imens tablou ale cărei frumuseţi se află la îndemna privirii, a bucuriei de a privi a fiecăruia dintre noi. Nu multe sunt oraşele unde poţi consemna atotputernicia florilor, biruinţa culorilor. Florile puteau fi magnolii ori trandafiri. La Piteşti a fost să se instăpnească laleaua. Şansa de unicat a Piteştiului este şi şansa supravieţuirii a tot ceea ce este frumos şi bun fiecare dintre noi. Mulţumindu-le cu căldură celor care au plăsmuit acest miracol de lângă noi, să nu irosim şansa de a deveni ori redeveni mai înţelegători, mai buni, mai aproape de noi nşine, de firea noastră cea curată şi adevărată căci, nu uitaţi, stimaţi concetăţeni, de veţi scoate din sufletul nostru dragostea pentru frumos veţi scoate atunci tot farmecul vieţii…”

Ediţia a XV-a, jubiliară 30 aprilie – 30 mai 1992

Organizată de Primăria municipiului Piteşti împreună cu Administraţia Domeniului Public Piteşti, cea de-a treia ediţie jubiliară s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile la Casa de Cultură a Sindicatelor şi n faţa acesteia, n Piaţa „Vasile Milea”. Din cele 60 de unităţi invitate au participat cu stand expoziţional 32 de firme de stat, particulare şi asociaţii familiale, care au expus flori, plante de apartament, aranjamente florale, plante dendrologice şi floricole pentru parcuri şi zone verzi, unelte de grădinărit, utilaje horticole, împletituri din răchită, mobilier de grădină, vaze şi măşti de ghivece.

n cadrul expoziţiei, pentru prima dată, s-a organizat un concurs dotat cu premii n bani, pe baza următoarelor teme:

Jardinieră plantată pentru un hol de instituţie
Jardinieră plantată pentru parcuri, trotuar sau piaţă publică
Buchet pentru nuntă
Aranjament floral pentru ocazii festive
Creaţii noi n domeniul floriculturii şi dendrologiei
Mozaic floral n zonă verde publică
Containere cu plante dendrologice
Sumele pentru premiere au fost acordate ca sponsorizare de 15 firme de stat şi particulare din Piteşti, iar stabilirea premianţilor a fost făcută de un juriu format din personalităţi n domeniul culturii şi vieţii culturale şi anume: dr. ing. Ştefan Wagner, de la SCPP Cluj-Napoca, dr. ing. Ilarie Isac, de la ICPP Mărăcineni-Piteşti, dr. ing. Mihai Mareş, din cadrul Romser SA Bucureşti, ing. Gheorghe Pacea, pensionar şi prof. Mariana Şenilă-Vasiliu, de la Liceul de Artă „Dinu Lipatti” Piteşti, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Romnia.

întocmai ca şi la ediţiile anterioare, după deschiderea oficială a expoziţiei şi vizitarea acesteia de către oficiali şi invitaţi, s-a vizionat filmul „Simfonia lalelelor” a d-lui Ioan Butnicu. Apoi juriul şi-a intrat n atribuţiuni, deliberând acordarea premiilor, care s-au inmanat n cadrul festivităţii din aceeaşi seară, desfăşurată la Restaurantul „Argeş”. Primarul oraşului, Tudor Pendiuc, a oferit tuturor participanţilor câte o diplomă şi un trofeu, menţionându-se specificul standului expus. Pentru modul general de prezentare a standurilor s-au atribuit următoarele premii: locul I – SCPP Cluj-Napoca, locul al II-lea – ICLF Vidra – Sectorul Agricol Ilfov, locul al III-lea – ADP Piteşti.

Premiile au constat dintr-o diplomă şi un trofeu din import, gen cupă. La concursul dotat cu premii n bani, premianţii înscrişi au fost răsplătiţi astfel:

– la tema 1, locul I – ADP Piteşti, locul al II-lea – ICDVPH Bucureşti, locul al III-lea – SCPP Cluj-Napoca

– la tema 2, locul I nu s-a acordat, iar locul al II-lea l-a obţinut ADP Piteşti

– la tema 3, locurile I şi II nu s-au acordat, iar locul al III-lea a fost obţinut de ADP Piteşti. S-au acordat şi două menţiuni: SC Orser Oradea şi SCPP Cluj-Napoca

– la tema 4, locul I – SCPP Cluj-Napoca, locul al II-lea nu s-a acorda, locul III – SC Orser Oradea şi două menţiuni: DDP Bucureşti şi ICDVPH Bucureşti

– la tema 5, locurile I şi II nu s-au acordat, iar locul al III-lea – ICDVPH Bucureşti şi SCPP Cluj-Napoca

– la tema 6, locul I – ADP Piteşti, locurile II şi III nu s-au acordat

– la tema 7, locurile I şi II nu s-au acordat, iar locul al III-lea – SCPP Cluj-Napoca şi ICPP Mărăcineni-Piteşti. S-a acordat şi o menţiune firmei Spring Ltd. – Rotarexim SRL Bucureşti.

După cum se vede, juriul a avut o sarcină grea, dar a putut să acorde suficiente premii, pentru a mulţumi cât mai mulţi expozanţi. n următoarele trei zile, participanţii au vizitat oraşul Câmpulung şi cabana „Piatra Craiului”, pepiniera dendrologică Găvana şi bazinul olimpic aparţinând ADP Piteşti, Complexul Muzeal Goleşti şi Casa memorială „Dinu Lipatti” de la Ciolceşti-Fundăţeanca. Expoziţia a fost vizitată de numeroşi ambasadori acreditaţi la Bucureşti, precum şi de o delegaţie din oraşu iugoslav Kragujevac, înfrăţit cu oraşul Piteşti, care de-a lungul ediţiilor „Simfoniei lalelelor” a fost mereu prezentă. O noutate a acestei ediţii a constituit-o tombola organizată n cadrul expoziţiei, dotată cu numeroase premii n obiecte, obţinute din sponsorizări şi jocuri de artificii organizate n prima seară n centrul oraşului.

Orientându-se la economia de piaţă, această ediţie a fost organizată şi ca târg de primăvară cu material dendro-floricol, pesticide, unelte de grădinărit, mobilier de parcuri şi